| Nr. | Denumire | cm (lungime) |
|---|---|---|
| Atentie! | Marimea pestelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea distantei de la varful botului pana la baza inotatoarei caudale. | |
| 1 | avat (Aspius aspius) | 30 |
| 2 | aterina (Atherina mochon) | 7 |
| 3 | babusca (Rutilus rutilus) | 15 |
| 4 | batca (Blicca bjoerkna) | 15 |
| 5 | biban (Perca fluviatilis) | 12 |
| 6 | crap (Cyprinus carpio) | 35 |
| 7 | caras (Carassius auratus) | 15 |
| 8 | caracuda (Carassius carassius) | 17 |
| 9 | cosac (Abramis sp.) | 25 |
| 10 | clean (Leuciscus cephalus) | 25 |
| 11 | cega (Acipenser ruthenus) | 45 |
| 12 | coregon (Coregonus sp.) | 22 |
| 13 | calcan (Scophthalmus maeoticus) | 40 |
| 14 | cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) | 20 |
| 15 | chefal (Mugil sp.) | 25 |
| 16 | fusar (Aspro streber) | 12 |
| 17 | gingirica (Clupeonela cultiventris) | 7 |
| 18 | hamsie (Engraulis encrasicholus) | 7 |
| 19 | lin (Tinca tinca) | 25 |
| 20 | lipan (Thymallus thymallus) | 25 |
| 21 | lostrita (Hucho hucho) | 65 |
| 22 | morunas (Vimba vimba) | 25 |
| 23 | mreana (Barbus barbus) | 27 |
| 24 | morun (Huso huso) | 170 |
| 25 | nisetru (Acipenser guldenstaedti) | 140 |
| 26 | oblete (Alburnus alburnus) | 12 |
| 27 | platica (Abramis brama) | 25 |
| 28 | pastrav (Salmo sp.) | 20 |
| 29 | pastruga (Acipenser stellatus) | 100 |
| 30 | rosioara (Scardinius erythrophthalmus) | 15 |
| 31 | rizeafca (Alosa caspio) | 15 |
| 32 | sabita (Pelecus cultratus) | 20 |
| 33 | rechin (Squalus acanthias) | 100 |
| 34 | scobar (Chondrostoma) | 20 |
| 35 | somn (Silurus glanis) | 50 |
| 36 | scrumbie de Dunare (Alosa pontica) | 22 |
| 37 | scrumbie albastra (Alosa maeotica) | 23 |
| 38 | stavrid (Trachurus mediteraneus) | 12 |
| 39 | salau (Stizostedion sp.) | 40 |
| 40 | stiuca (Esox lucius) | 40 |
| 41 | sip (Acipenser sturio) | 110 |
| 42 | sprot (Spratus spratus) | 7 |
| 43 | vaduvita (Leuciscus idus) | 30 |
| 44 | viza (Acipenser nudiventris) | 100 |
| 45 | raci (Astacus sp.) | 9 |
| 46 | scoica de rau (Unio pictorum) | 8 |
| 47 | broaste (Rana sp.) | 30 g/buc |
Baza materiala contractata de AJVPS Valcea
Lacuri de acumulare aflate in zona colinara - 25m perimetral in toate lacurile de acumulare, mai putin 500m aval si 300m amonte de baraje:Cornet, Gura Lotrului, Calimanesti Daesti, Rm.Valcea Raureni, Govora Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani
Lacuri de acumulare aflate in zona de munte:
Integral lacul Malaia si lacul Vladesti.
Ape curgatoare aflate in zona de munte:
Valea Urii, valea Calinesti, lotru - pana la Voineaza, paraul Sasa, paraul Pascoaia, Olanesti - pana la statiune
Ape curgatoare aflate in zona colinara:
Olt, Bistrita, Luncavat, Oltet, Cerna, Taraia, Topolog
Balti:
Proieni, Izvoare, Caramida, Nord, Ostroveni, Recea
Balti proprietate - se pescuieste cu taxa zilnica:
crap, caras, platica, stiuca, somn, pastrav
Crap (Cyprinus carpio)
Nume latin: Cyprinus Carpio
Descriere: Capul crapului este relativ mare, cu ajutorul gurii lunguiete, prevazuta cu buze carnoase, el scurma cu usurinta malul de pe fundul albiei. Pe buza de sus se gasesc doua mustati mai scurte, iar pe cea de jos, spre colturile gurii, o pereche de mustati mai lungi. Coloritul crapului este puternic influentat de culorile predominante in mediul in care traieste.
Dimensiune: 40 - 70 cm - lungime maxima 1m
Greutate: 1-4 kg - greutate maxima 30 - 35 kg
Tehnica: Crapul se pescuieste prin metoda cu pluta si prin cea cu plumbul pe fund.
Perioada: Intervalul cel mai favorabil este cuprins intre inceputul lunii iulie si finele lui august.
Caras (Carassius auratus)
Nume latin: Carassius Auratus
Descriere: Capul este scurt, buzele putin carnoase, gura terminala. Ochii au dimensiuni mijlocii. La jumatatea primei radii tepoase din inotatoarea dorsala se disting 10-11 zimti mici. Aceeasi radie din inotatoarea de sub coada este prevazuta cu 13-14 zimtisori minusculi. Corpul este acoperit cu solzi mari si grosi, bine fixati in tecile lor.
Dimensiune: 10 - 30 cm - lungimea maxima 50 cm,
Greutate: 100 - 250 g - greutatea maxima 3 kg
Tehnica: Pescuitul cu pluta constituie o mare satisfactie pentru pescar si este mai rodnic ca cel la plumb.
Perioada: Primavara musca cel mai bine, in special dimineata, iar toamna rareste muscaturile, dar este activ cand e soare.
Platica (Abramis Brama)
Nume latin: Abramis Brama
Descriere: Corpul platicii este inalt, puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi relativ mari, nu prea tari, pe care se disting punctisoare negre, dispuse in evantai. Ca si la alte cateva specii, si la platica se aplica observatia ca mediul natural in care traieste isi pune amprenta pe colorit.
Dimensiune: 30 - 50 cm - lungime maxima 60 - 65 cm
Greutate: 0,5 - 1 kg - greutate maxima 1,5 - 3 kg
Tehnica: Pescuitul cu pluta constituie o mare satisfactie pentru pescar si este mai rodnic ca cel la plumb.
Perioada: Zilele de primavara, precum si cele din lunile iulie-august sunt cele mai propice pentru pescuitul platicii.
Stiuca (Esox Lucius)
Nume latin: Esox Lucius
Descriere: Corpul stiucii este alungit, usor turtit lateral, capul de asemenea lunguiet, putin curbat din profil. Botul seamana cu ciocul de rata. Stiuca are o gura larga, cu falcile care se deschid pana sub ochi, in asa fel incat poate inghiti un peste aproape de aceeasi marime. Dintii sunt bine dezvoltati, puternici si ascutiti. Maxilarul inferior este mai lung decat cel superior. Coloritul stiucii ii serveste la "camuflare", fiind armonizat cu culorile predominante in mediul in care traieste exemplarul respectiv.
Dimensiune: 40-50 cm - lungime maxima 1,5 - 1,8 m
Greutate: 1,5 kg - greutate maxima 15-20 kg
Tehnica: Cea mai eficienta tehnica si cea mai des folosita este pescuitul cu lingurita oscilanta. De asemenea se poate pescui cu woblere si linguritele rotative sau cu pestisor viu.
Perioada: In afara perioadei de prohibitie care incepe pe 1 februarie si tine aproximativ 2 luni stiuca se pescuieste tot timpul anului, perioadele cele mai indicate fiind cele reci octombrie - noiembrie.
Somn (Silurus Glanis)
Nume latin: Silurus Glanis
Descriere: Cel mai mare peste de apa dulce din Romania. Capul somnului este mare, rotunjit si plat in fata, iar in spate usor turtit lateral este acoperit de o piele relativ subtire si moale. Ambele maxilare, inferior si superior, sunt foarte puternice, cu oase tari. Coloritul somnului este puternic influentat de mediul acvatic in care traieste, putand fi mai inchis sau dimpotriva, mai deschis.
Dimensiune: 0,80 - 1 m - lungime maxima 4 - 5 m
Greutate: 5-20 kg - greutate maxima 300 kg - record ~ 400 Kg
Tehnica: Exista mai multe metode pentru pescuitul sportiv al somnului, in functie de conditiile naturale din zona pescuitul cu pluta, cu plumbul pe fund, cu lingura, voblerul, twisterul sau la clonc.
Perioada: Somnul se hraneste practic in tot cursul anului. Perioada optima pentru pescuitul somnului tine de la inceputul lunii aprilie si pana la mijlocul lunii noiembrie mai ales in iunie si prima jumatate a lunii iulie.
Pastravul (Salmo trutta fario)
Nume latin: Salmo trutta fario
Descriere: In conditii obisnuite pastravul indigen ajunge la 20 cm in cel de al treilea an (dimensiune admisa la pescuit). In mediu prielnic cresterea este mult mai rapida, pestravii trecand de 20 cm in mai putin de 2 ani.
Dimensiune: 6-25 cm - exceptional 50 cm
Greutate: 20-375 g - exceptional 30Kg
Tehnica: Firul transparent sau apropiat de culoarea apei este bine sa nu fie prea elastic deoarece rateurile la intepatura sunt foarte frecvente, mai ales la distante mari.